Ce este Terapia Durerii?

Terapia durerii este o ramura medicala ce reuneste, sub aceeasi umbrela, medici din diferite specialitati medicale, toti pregatiti sa trateze simptomul comun numit DURERE.

Terapia durerii este o specialitate relativ noua la nivel mondial aparuta in SUA la finalul anilor ‘80 si inceputul anilor ‘90, practicata initial de medicii anestezisti. Ulterior, acestora li s-au alaturat si colegii din alte specialitati, respectiv: neurologie, reumatologie, ortopedie, neurochirurgie, radiologie interventionala si recuperare medicala. Aceste specialitati, impreuna, abordeaza analiza cauzelor durerii, tratamentul acesteia (partial sau total) precum si modalitatea de a o tine sub control pe termen lung.

Ce urmareste Terapia Durerii?

Durerea este de fapt un simptom comun al multor afectiuni acute sau cronice.

Mecanismele de producere ale acesteia sunt complexe, de cele mai multe ori debutul durerii fiind legat de o injurie tisulara (leziune de tesut).

Nu de putine ori insa, durerea poate fi idiopatica, fara a se putea identifica un factor cauzator.

Medicul, specializat in tratamentul durerii, are rolul de a evalua, trata sau ameliora durerea pacientului, in functie de motivul acesteia.

Pe langa tratare se urmareste si elaborarea, impreuna cu pacientul, a unui plan de preventie a recidivei.

Diagnosticarea-Imagistica si teste diagnostice

Pe langa examenul clinic, medicul poate solicita pacientului diverse teste de laborator, de imagistica sau EMG care sa intregeasca tabloul diagnosticului.

Testele de laborator pot fi efectuate in suspiciuni de sindroame inflamatorii, infectii, diabet, tulburari de coagulare.

Testele de imagistica mai frecvent solicitate pot fi: Radiografia, Rezonanta magnetica (IRM/RMN) sau Computer tomograf (CT). Fiecare dintre ele poate surprinde anumite particularitati. Spre exemplu, o radiografie va fi cea mai la indemana investigatie de imagistica pentru dovedirea unei fracturi vertebrale, insa aceasta nu ne poate indica daca fractura este recenta sau veche. Edemul corpului vertebral vizualizat la IRM (RMN) ne va confirma daca traumatismul este si recent.

CT-ul poate fi recomandat pacientilor cu diferite implante metalice incompatibile cu RMN-ul, pacientilor cu forme severe de claustrofobie etc.

Electromiografia este un test functional efectuat de medicul neurolog care evalueaza gradul de injurie nervoasa. In functie de rezutat acesta putand directiona tratamentul catre conservator sau invaziv.

Pentru a localiza precis durerea și a afla cauzele acesteia, terapia durerii aduce o noutate in sensul unui diagnostic functional al durerii – adica coreleaza modifcarile anatomice de pe rezultatul imagistic (IRM) cu ce anume il doare pe pacient. Acestea sunt blocurile sau testele diagnostic. Le spunem blocuri pentru ca “blocheaza”, temporar, nervi prin actiunea tintita cu anestezic pe aceia banuiti ca fiind generatorii durerii.

Exista o gama larga de proceduri de diagnosticare, cele de bază fiind:

BLOCUL DE RAM MEDIAL

Ramurile mediale sunt mici nervi care asigura inervatia strict senzitiva (adica doar transmit durere nu dau comanda motorie) a proceselor zygapofizare (fatetare articulare) ale coloanei, purtand informatia durerii de la coloana la creier.

Blocul de ram medial face parte dintr o procedura in 2 pasi ce are ca scop blocarea durerii articulare de coloana.

In prima etapa se va injecta o cantitate mica de anestezic local in apropierea acestor nervi (Blocul de ram medial).

In urma acestei injectari, daca durerea este de origine articulara, pacientul va simti o ameliorare semnificativa, putand spune ca blocul are si rol diagnostic. In a 2-a etapa se va efectua procedura cu efecte pe termen lung denumita Ablatia de ram medial. Aceasta consta in efectuarea unei leziuni termice care are ca rol impiedicarii transmiterii durerii catre creier. Se blochează nervii prin injectarea unui anestezic în apropierea lor pentru a vedea dacă acestea sunt sursa durerii. Această procedură nu este dureroasă, cu excepția unei mici înțepături.

BLOCURILE NERVOASE

Se face prin injectarea unui anestezic local împreuna cu o substanță cu durată lungă de acțiune (de săptămâni de zile) în proximitatea nervului spinal bănuit simptomatic pentru a vedea dacă acesta este sursa durerii. Aceata infiltratie poate avea si un rezultat therapeutic prin aditia unui steroid gen diprophos, substanța activă ce acționează împotriva inflamației nervului și astfel atenueză și chiar elimină durerea.

DISCOGRAFIA

Această procedură, la fel ca și celelalte, face parte din cadrul terapiei durerii și se efectuează în cazul în care discul este suspectat că este sursa durerii. Este o procedura aplicata in scop diagnostic in suspiciunea de durere discogena (generata de disc). In acest context se doreste a dovedi ipoteza ca un anumit disc este sursa durerii lombare, mimand si evocand durerea pacientului prin cresterea presiunii intradiscale cu ajutorul substantei de contrast.

Se introduce un ac de ghidare în mijlocul discului și apoi se introduce substanța de contrast, în disc. Acest lucru ajută la vizualizarea structurii discului în primul rând, dar se urmărește și dacă manevra provoacă durere. În mod normal, un disc sănătos nu doare la injectare. Dacă apare o durere concordantă, atunci se confirma ipoteza că sursa durerii de mijloc este din acest disc. La final se injecteaza anesthetic in disc pt a elimina durerea discala si a evalua daca pacientul e clinic bine. Daca testul diagnostic este pozitiv, se ia o decizie terapeutica care pleaca de la ablatia inervatiei senzoriale a discului si retragerea protruziei - procedura minim invaziva numita Disc Fx dar, si mai important, poate ajuta chirurgul in a decide daca o operatie de artrodeza (care este o interventie complexa) poate ajuta sau nu pacientul, respectiv poate asigura o crestere a succesului interventiei.


 
 
 

Solicita o programare