Cancerul de colon

 

Dr. FLORIN GRAMA

Medic primar Chirurgie generală, Asistent Universitar, Doctor in Stiinte Medicale, cu competențe în chirurgie laparoscopică avansată, chirurgie oncologică și endoscopie digestivă.


“Dacă depistăm afecțiunea într-un stadiu incipient, suntem 100% convinși c-o putem vindeca!”


Domnule dr. Grama, cancerul de colon afecteaza tot mai multi romani. Care este incidenta acestui tip de cancer in tara noastra?

Nu exista statistici la nivel national, sa cunoastem frecventa si numarul exact de cazuri inregistrate, dar la nivel mondial (si Romania se alatura acestor statistici, deoarece obiceiurile alimentare nocive si stilul de viata nesanatos sunt cam aceleasi) cancerul de colon se numara printre primele trei tipuri de cancer. In Statele Unite, spre exemplu, cancerul de colon reprezinta a doua cauza de deces, deci este un tip de cancer extrem de frecvent!

“Cel mai important factor de risc este alimentația”

Cand se vorbeste despre cauzele cancerului de colon, se insista in mod special asupra alimentatiei. Ce alti factori de risc au fost depistati?

Multi factori nocivi concura la aparitia acestui tip de cancer, iar lista lor se largeste de la un an la altul, pe masura ce apar noi studii stiintifice, effectuate pe loturi largi de pacienti, in tarile cu programe de cercetare dezvoltate. De multe ori vorbim despre un cumul de factori care conduc la aparitia bolii. Dar intradevar, cel mai important dintre factorii de risc este alimentatia, mai exact obiceiurile alimentare nocive. Iar aici ma refer la consumul exagerat de carne rosie, carne procesata (tot ce se vinde in magazine sub numele generic de semipreparate si mezeluri), mancaruri gatite prin preparare la temperature inalte: prajire, la gratar, afumare (moduri de preparare extrem de nocive pentru organismal uman, deoarece se produc carcinogeni – substante care favorizeaza aparitia cancerului). Tot in categoria obiceiurilor alimentare nocive as include si consumul scazut de fibre alimentare, adica fructe si legume, hrana tip fast food (plina de sosuri, maioneze si alte grasimi saturate), consumul de bauturi carbogazoaze etc. Fumatul a devenit si el un factor de risc extrem de important in aparitia cancerului de colon. Consumul de alcohol la fel. Obezitatea e rezultatul a doi factori importanti: consumul crescut de grasimi (un factor de risc in sine pentru cancerul de colon) si lipsa efortului fizic – sedentarismul. In aceeasi categorie e situat si diabetul zaharat, cancerul de colon avand o incidenta mai crescuta la persoanele cu aceasta boala. Si factorul genetic conteaza. Cancerul de colon se intalneste mai frecvent la persoanele care au rude de gradul I cu cancere la nivelul tubului digestiv in antecedente. Un numar important de cancere de colon se observa si in randul bolnavilor cu afectiuni inflamatorii ale intestinului, cum ar fi colita ulcerativa sau boala Crohn. Insa peste 80% din cancerele de colon apar si se dezvolta din polipii adenomatosi – formatiuni care apar la nivelul peretelui in intestinal. Sindroamele polipozice sunt tot afectiuni genetice si se pot transmite in familie. De obicei, pacientii cu polipoze sunt diagnosticati la o varsta tanara, fiind cunoscuti de catre medicii chirurgi sau gastroenterologi. Li se comunica din timp ca rudele de gradul I si descendentii lor trebuie sa fie urmariti atent, pentru ca pot dezvolta mai frecvent un cancer de colon.

Ce simptome specifice are acest tip de cancer? Poate fi recunoscut intr-o stare incipienta?

Mult timp (luni, chiar ani la rand) afectiunea poate fi asimptomatica, mai ales in cazul modificarilor oncogene ale polipilor adenomatosi, pentru ca polipii nu dor, nu deranjeaza cu nimic pacientul. Celelalte simptome apar pe parcurs, odata cu agravarea bolii, si pot fi confundate de pacienti cu diverse indispozitii alimentare: crampe sau dureri abdominale, senzatie de balonare, tulburari de tranzit (diaree, constipatie sau ingustarea scaunului – “creionare”, cum ii spunem in termini medicali). Atentie! Tulburarile de tranzit care dureaza mai mult de 45 zile, aparitia striurilor de sange in scaun sau sangerare rectala, oboseala accentuata si scaderea semnificativa in greutate fara cauze obiective sunt semne ale unor tulburari grave la nivelul tubului digestiv!

Este important ca orice adult, aparent sanatos, care observa modificari la nivelul tubului digestiv sa nu treaca peste o simptomatologie ce pare benigna fara a consulta un specialist. Daca apar modificari ale tranzitului digestiv cu care acesta nu este obisnuit – la un pacient cu tranzit normal, cu scaun regulat, daca apare o constipatie ce persista mai mult, daca apare un sindrom diareic non-responsive la tratamentul standard sau daca apare alternanta constipatie/diaree, daca apar modificari de culoare ale scaunului, scaun cu stiuri de sange, cu sange rosu proaspat sau inchis la culoare, daca apar modificari de forma ale scaunului (scaun fragmentat sau scaun subtiat), daca apar alte simptome la nivel abdominal, care nu raspund la tratamentul standard (crampe abdominale si crampe care persista), ar trebui sa il alarmeze aparitia acestor simptome, mai ales persistenta lor si faptul ca nu raspund la tratamentele standard pe care le cunoaste toata lumea... Daca un sindrom diareic persista mai mult de 3-4 zile, iar cu medicatia uzuala pacientul nu observa nicio ameliorare, daca apar modificari in starea generala a pacientului – inapetenta (scaderea poftei de mancare), scadere in greutate – chiar daca se alimenteaza normal, oboseala nejustificata – chiar daca respecta orele de somn, scaderea capacitatii de efort (oboseste la aceleasi eforturi pe care le facea cu o saptamana, doua sau o luna inainte fara probleme), aceste modificari sunt semne directe sau indirecte ale unor probleme grave la nivelul tubului digestiv, care pot fi cauzate de un cancer de colon!

Daca urmarim pacientii cu risc dupa niste criterii clare, prin programe de screening, si depistam polipii in stadiile incipiente, cancerul de colon poate fi vindecat! Pe de alta parte, trebuie sa stim ca, daca depistam cancerul de colon intr-un stadiu avansat, rata de vindecare scade, la fel ca succesul tratamentului – astfel a ajuns cancerul de colon a treia cauza de deces la nivel mondial!

Exista mai multe tipuri de cancer de colon?

Din punct de vedere histologic, cel mai frecvent tip de cancer de colon este adenocarcinomul, intalnit la peste 8090% din cazuri. In randul lor sunt unele cu profil mai agresiv, alte tipuri cu un profil histologic mai bun, in functie de gradul de diferentiere celulara. Mai sunt descrise si alte tipuri histologice in literatura, insa pentru pacienti nu conteaza neaparat tipul cancerului, ci stadiul in care e depistat. In functie de stadiul si agresivitatea cancerului de colon, terapia oncologica ne ofera o paleta larga de posibilitati de tratament. Cel mai important pentru pacienti e sa stie ca, indiferent de tipul cancerului si de gradul lui de agresivitate, daca este depistat in stadiu incipient, poate fi tratat si vindecat!

“Orice adult educat trebuie sa stie ca dupa 45 de ani este obligatoriu sa efectueze anual o colonoscopie standard”

Ce metode folositi pentru diagnosticare?

Pentru un diagnostic de certitudine e clar ca pacientul trebuie sa consulte un specialist. Dar cel mai aproape de el este medicul de familie. Acesta, dupa un consult clinic sau dupa analize standard de sange, il poate indruma catre un specialist gastroenterolog sau chirurg. Dupa evaluarea clinica a pacientului, daca din ceea ce ne relateaza avem suspiciunea ca acesta poate avea ceva la nivelul colonului, urmeaza un examen colonoscopic si analize de sange, care au rolul de a ne da date despre starea lui si impactul pe care lar avea o formatiune tumorala descoperita la nivelul colonului asupra starii lui generale. Orice pacient bine informat si orice adult educat trebuie sa stie ca dupa 45 de ani este obligatoriu sa efectueze anual o colonoscopie standard. Colonoscopia este cea mai buna metoda de diagnosticare! Asa cum femeile fac un control ginecologic anual, un examen citologic Babes Papanicolau, sau o mamografie dupa o anumita varsta, tot asa, orice adult, barbat sau femeie, dupa 45 de ani, trebuie sa efectueze colonoscopie. Inainte, indicatia de colonoscopie era la 50 de ani dar varsta a scazut, pentru ca incidenta cancerului de colon a inceput sa creasca la persoanele tinere. Colonoscopia este un examen minim invaziv, o procedura care se face de obicei sub sedare, pentru confortul total al pacientului (doarme, deci nu stie ce intampla). Introducem prin orificiul anal un tub flexibil, dotat cu o camera video, si putem vedeam traiectul colonului. Imaginea este proiectata si marita pe un ecran, astfel ca orice detaliu de structura la nivelul mucoasei poate fi apreciat. Multi nu vor sa faca o colonoscopie pentru ca, spun ei, le este frica de ce pot sa afle ca au. Oamenii trebuie sa inteleaga ca descoperind o patologie precoce la nivelul colonului sau rectului, avem mai multe sanse si mai multe arme de tratament, ca sa vindecam afectiunea. Colonoscopia poate detecta polipi (care sunt stari precanceroase) in stadii incipiente, cand nu au apucat sa se transforme in leziuni canceroase. Acesti polipi pot fi rezecati prin colonoscopie si, astfel, un posibil cancer este prevenit din start! Colonoscopia poate detecta si cancere incipiente, cu tumori asimptomatice. Detectia cancerului de colon in staiu precoce asigura vindecarea a peste 80-90% din cazuri! De asemenea, colonoscopia ne permite prelevarea de biopsii de la nivelul leziunilor suspecte si astfel putem pune un diagnostic sigur. Mai sunt investigatii care se realizeaza din probe de scaun, care ar putea detecta sangerari la nivelul tractului digestiv – testele de hemoragii oculte. Pacientul duce o proba de scaun din care se face o analiza care testeaza daca sunt urme de sange in scaun, urme ce pot fi semne indirecte ale unor eventuali polipi sau tumori la nivelul colonului. Dezavantajul e ca daca exista tumori, acestea pot sa sangereze intermitent si testul poate sa iasa negativ. Pe de alta parte, daca testul iese pozitiv, nu e foarte concludent, pentru ca poate fi motivul unei patologii benigne (hemoroizi, fisuri anale) si pana la urma, tot la colonoscopie se ajunge, pentru a vizualiza tractul digestiv.

Daca descoperim un cancer de colon instalat, urmatorul pas il reprezinta stadializarea. Folosim metode imagistice (computer tomografia – CT si examenul de rezonanta magnetica – IRM) care ne spun exact stadiul bolii si dimensiunea formatiunii tumorale, daca sunt adenopatii (ganglioni) la nivelul vaselor care iriga formatiunea si, iarasi important, daca exista celule tumorale implantate in alte organe, daca au aparut metastaze. Dupa ce avem toate aceste date, putem incadra tumora intr-un stadiu, in functie de care tratamentul este standardizat si personalizat de ghiduri internationale. Pentru fiecare stadiu de cancer in parte exista solutii de tratament.

“Chirurgia este pilonul principal al tratamentului, ajutata de terapia oncologica clasica”

Care sunt cele mai eficiente tratamente pentru bolnavii cu cancer de colon?

Principala arma de tratament pentru cancerul de colon este chirurgia: excizia tumorii cu teritoriul limfatic de drenaj, cu ganglionii din vecinatatea tumorii si, de cele mai multe ori, cu restabilirea continuitatii digestive, ca pacientul sa aiba un scaun normal. Din punct de vedere chirurgical, de cele mai multe ori tumorile sunt rezecabile, se pot extirpa cu zona de siguranta, astfel incat sa nu ramana nicio celula maligna in tesutul afectat. Problema nu o reprezinta dimensiunea tumorii, ci agresivitatea ei. Pot fi tumori mici care metastazeaza rapid si tumori mari, care evolueaza local, nu sunt deloc agresive, nu au potential metastazant, si operatia, practic, rezolva problema. Tehnicile chirurgicale au evoluat mult, iar pregatirea chirurgilor sa imbunatatit. Asadar, chirurgia este pilonul principal al tratamentului, ajutata de terapia oncologica clasica: chimioterapia (cu diversele ei variante) si, in unele cazuri, radioterapia. Exista si tratamente moderne, adaptate pentru anumite tipuri de tumori, incluse in clasa imunoterapiei. Chimioterapia, radioterapia si imunoterapia nu trebuie privite de catre pacient ca solutii de tratament care se aplica doar in cazurile terminale; acestea reprezinta arme de lupta impotriva cancerului care, alaturi de chirurgie, au drept scop vindecarea bolii. Daca un pacient face citostatice, nu inseamna ca “moare curand”, cum se zice in popor. Chirurgia are rolul sa extirpe formatiunea tumorala si ganglionii, sa controleze boala local, iar chimioterapia are rolul sa previna aparitia metastazelor – celulele care pleaca din tumora si se implanteaza in diverse locuri: in cazul cancerului de colon, cel mai frecvent in plamani sau in ficat. Totodata, chimioterapia are rolul de a impiedica multiplicarea eventualelor metastaze, a celulelor care sau implantat in alte zone, si de a pregati organele unde deja au aparut metastaze pentru o interventie chirurgicala, care chiar si intr-un stadiu metastatic poate avea viza radicala. Anumite metastaze, daca sunt izolate si controlate cu un tratament adecvat, pot fi rezecate apoi cu scop curativ. Si aflam astfel ce exista si cancere in stadii avansate care pot fi tratate cu succes! Ce-i drept, uneori mai intalnim si stadii extrem de avansate, depasite chirurgical, la pacienti care au ignorat mult timp simptomatologia. Practic, gasim o explozie a bolii canceroase in tot organismul, pentru care se face doar chimioterapie – din pacate, cu scop paliativ.

Ce portiuni din colon se pot extirpa? Pana la urma, colonul este un organ si are un rol bine definit...

Colonul ne ofera un mare avantaj prin lungimea lui, de circa 1,5m. Putem rezeca orice segment de colon, putem rezeca chiar intreg colonul, si prin diverse tehnici sa reconstruim tractul digestiv cu ajutorul intestinului subtire, pe care il conectam la rect, pentru ca pacientul sa aiba un tranzit normal. Colonul ofera chirurgilor avantajul sa poata rezeca orice segment al lui, nu avem o problema care sa ne limiteze chirurgical. Un om poate trai fara colon cum poate trai si fara stomac. Evident ca o perioada de timp, mai lunga sau mai scurta, are probleme de absorbtie a nutrientilor, insa in timp, acestea sunt compensate partial sau total de intestinul subtire. De asemenea, avem la indemana o intreaga paleta de suplimente alimentare care se pot administra pe cale orara sau intravenos, pentru a ajuta pacientul sa se adapteze unei rezectii extinse de colon. De cele mai multe ori, insa, este suficienta rezectia unui segment de colon. Operatiile sunt extrem de bine standardizate la nivel mondial. Practic, nu avem nicio necunoscuta din punct de vedere chirurgical.

Se fac interventii standard sau laparoscopic?

Din 2017, Asociatia Americana de Chirurgie a Colonului si Rectului (o autoritate la nivel mondial) a recomandat ca abordarea de prima intentie sa fie minim invaziva, deci laparoscopica, atunci cand exista expertiza echipei chirurgicale. Obiectivul principal al interventiei este cel oncologic, indiferent cum se face rezectia. Peste 80% din cancerele de colon pot fi abordate astfel. Iar din punct de vedere al eficientei oncologice, rezultatul este cel putin egal cu cel al chirurgiei cu bisturiul. Deja au trecut 10 ani de cand au fost introduse interventiile laparoscopice, nu mai sunt chiar asa de moderne, poate ca nu sunt folosite in toate centrele medicale, dar sunt multi chirurgi cu expertiza in laparoscopie. In plus, laparoscopia are avantajul vizualizarii mai bune a zonei operatorii. Desigur, exista anumite limitari ale abordarii laparoscopice. Unele tumori avansate nu pot fi rezecate laparoscopic, de exemplu. Pe de alta parte, exista si limitari din punct de vedere anestezic, pentru ca laparoscopia necesita anumite conditii tehnice: in cavitatea abdominala se insufla dioxid de carbon, cu o anumita presiune, iar unii pacienti, din cauza problemelor cardiace sau pulmonare, nu suporta aceasta tehnica.

Pe de alta parte, laparoscopia este avantajoasa pentru pacient. Este extrem de important ca el sa se recupereze rapid, sa nu aiba dureri, si consumul de antialgice sa fie redus post-operator, pentru ca multe dintre antialgice incetinesc reluarea tranzitului intestinal. De asemenea, consumul de antibiotice este mai mic, riscul de infectii si de supuratii este scazut, mai ales la persoanele obeze, ceea ce e un avantaj extraordinar, ei fiind predispusi la infectii parietale. Neavand dureri mari, pacientul operat se mobilizeaza mai rapid, iar riscul de tromboza (cheaguri formate la nivelul membrelor inferioare, de unde pot pleca in circulatia generala si sa ajunga la plamani) e mai mic la un pacient operat laparoscopic. Studiile au demonstrat ca reluarea tranzitului se realizeaza mai rapid, alimentarea pacientului pe cale orala se restabileste mai precoce si ne intereseaza ca pacientul sa reia alimentatia naturala, evident net superioara hranirii pe cale intravenoasa. Nu in ultimul rand, exista si avantajul estetic, trauma parietala fiind mult mai mica.

Postoperator, bolnavii trebuie sa respecte o dieta alimentara anume, sa ia masuri de prevenire a recidivelor?

Postoperator, reluarea alimentatiei se face progresiv, sub indrumarea medicului. Pe termen lung, pacientul trebuie sa evite consumul alimentelor incadrate in factorii de risc. Dupa externare, poate avea o alimentatie completa, cvasinormala, fara restrictii alimentare majore. Primeste toate recomandarile, cum ar fi evitarea, pentru perioada, a alimentelor care baloneaza (fasole, varza, mazare etc), iar pe termen lung, evita ce trebuie sa evite si un adult sanatos (alimentele grase, prajelile, carnea inalt procesata).

Orice pacient cu interventie chirurgicala la nivelul colonului, mai ales pentru patologie oncologica, trebuie sa intre intr-un program de urmarire realizat de medicul oncolog, in colaborare cu gastroenterologul si cu chirurgul. Practic, el trebuie sa efectueze o colonoscopie de control la fiecare 6 luni in primii 2 ani, apoi cate una anual, plus examene imagistice, daca exista suspiciunea ca ar putea aparea tumori metastatice (tomografie la nivelul abdomenului, toracelui si pelvisului). De asemenea, dupa interventia chirurgiala, se vor recolta si urmari markerii tumorali specifici din sange. Acesti markeri nu pun diagnosticul de cancer de colon si nu au o valoare de pronostic, rolul lor este acela de urmarire a eficientei tratamentului (la pacienti care au suferit o interventie chirurgicala, markerii trebuie sa scada). Marketii tumorali specifici pot detecta si eventualele recidive locale sau la distanta, adica metastaze in stadii clinice asimptomatice, la pacientii operati de cancer de colon. Cresterea makerilor tumorali poate sugera ca undeva, la nivelul colonului sau al altui organ, poate sa apara o metastaza, si astfel atentioneaza oncologul sa examineze mai atent pacientul.

“Cea mai buna preventie: un stil sanatos de viata”

Cancerul de colon poate fi prevenit?

Evident ca poate fi prevenit, mai ales de catre persoanele incadrate in grupa de risc amintita anterior. In primul rand, printrun stil de viata sanatos, care inseamna efort fizic regulat (20 de minute de activitate fizica de 3-4 ori pe saptamana), evitarea completa a fumatului, consum moderat de alcool, consum crescut de fibre alimentare (fructe si legume), de evitat consumul alimentelor inalt procesate (mezeluri, conserve), de evitat consumul crescut de carne rosie, de alimente prelucrate prin afumare, prajire. In multe tari dezvoltate, sistemul medical invita populatia, prin medicii de familie, sa faca anumite investigatii obligatorii. Chiar daca acest lucru inca nu se intampla in Romania, asa cum ar fi normal, orice pacient, aparent sanatos, trebuie sa stie ca dupa 45 de ani trebuie sa efectueze anual o colonoscopie. In plus, daca prezinta factorii de risc despre care am vorbit (adica istoric familial de cancere ale colonului la rude de gradul I, sindroame genetice polipozice sau nonpolipozice la nivelul colonului, boli inflamatorii intestinale, boala Crohn sau colita ulcerativa), trebuie sa consulte un specialist, pentru a incepe un program de detectie precoce, inaintea varstei de 45 de ani. De obicei, in cazul pacientilor cu istoric familial de cancer de colon (rude de gr. I), programul de depistare precoce se incepe cu 10 ani inaintea varstei la care a fost diagnosticata acea ruda, iar la cea cu boli inflamatorii intestinale, screeningul se face anual. Dupa 8, 10, 15 ani de evolutie a bolilori inflamatorii, chiar tratate corect, acesti pacienti pot dezvolta cancere de colon si, daca le detectezi in stadiile incipiente, pot fi tratate cu succes.

Ce ar trebui sa faca populatia pentru depistarea precoce a cancerului de colon?

La noi, programul de depistare precoce este, de fapt, un program de screening, care se face de obicei la solicitarea pacientilor. Nici nu stiu daca statul mai face acele analize de sange obligatorii….care erau bune, pentru ca pot da informatii despre eventuale tumori ale colonului care sangereaza. Dar analizele de sange pot obiectiva doar semne indirecte. Cancerele de colon devin zgomotoase nu prin anemie; isi semnaleaza prezenta prin alte complicatii: tulburari de tranzit care pot merge pana la ocluzie intestinala, adica pot bloca efectiv calea de evacuare a colonului si pacientul sa ajunga in urgenta la spital, sau pot perfora, fistuliza, alte organe. Evident, cand intalnim astfel de cazuri complicate (de cele mai multe ori, doar in serviciile de urgenta), suntem nevoiti ca, cel putin pentru o perioada de timp, in unele situatii chiar definitiv, sa realizam un anus contra naturii – inca un motiv pentru care cancerul de colon ar trebui sa fie depistat intrun stadiu precoce, cand avem toate sansele sa evitam realizarea unei astfel de proceduri.

"Suntem ceea ce mancam"

Ce sfaturi aveti petru romanii care se confrunta cu aceasta boala?

Pacientii cu cancer de colon si mai ales persoanele incadrate in grupele de risc trebuie sa retina cateva sfaturi: depistat intrun stadiu incipient, cancerul de colon este vindecabil! Medicina a evoluat uimitor, atat tehnicile chirurgicale, cat si variantele de tratament oncologic s-au modernizat si exista in prezent multe solutii de tratament. Chiar si in stadiile avansate (primele trei stadii si anumite forme din stadiul IV), cancerul de colon beneficiaza de tratamente cu viza curativa, care se pot vindeca. Mai ales daca depistam afectiunea intr-un stadiu incipient, suntem 100% convinsi ca o putem vindeca! Avem, totusi, arme de lupta si pentru stadiile avansate. Dar inainte de a ajunge la un cancer de colon diagnostiat, e mult mai bine sa il prevenim, prin respectarea stilului de viata recomandat – ceea ce implica schimbari majore in obiceiurile alimentare! Ceea ce nu este foarte greu de realizat, mai ales daca ne gandim la faptul ca o alimentatie sanatoasa este benefica pentru sanatatea intregului organism. Exista o zicala in lumea medicala: “Suntem cee ace mancam!”. In cazul cancerului de colon, e de actualitate si foarte sugestiva, in acelasi timp...


Articol aparut in revista Formula AS.

Solicita o programare