Psihiatrie
Psihiatria, ramură a medicinei, se ocupă cu originea, diagnosticul, prevenirea și gestionarea tulburărilor mintale, precum și a tulburărilor emoțional-comportamentale ale individului. Ca referință, în ințelegerea și evaluarea patologiilor, sănătatea mintală este definită ca o condiție de echilibru, bunăstare mintală și reziliența în care individul poate funcționa cu success, poate invăța, respectiv se poate adapta emoțional la stresul și condițiile de viață. În mod revers, disfuncțiile sau tulburările psihologice, sociale, biochimice și/ sau genetice conduc la tulburări mintale, emoționale și comportamentale.
De aceea, tratamentele vizează atât dimensiunea biologică a afecțiunii (pentru corectarea dezechilibrelor biochimice din creier), cât și latura emoțional-comportamentală a individului (pentru ameliorarea depresiei, anxietății sau manifestărilor. În acest scop este necesară o abordare pluralistă (mai multe fațete ale experienței umane sunt afectate) și o ințelegere a complexității minte-creier în contextul influențelor exercitate de factorii de mediu socio-profesional, a implicațiilor generate de morbiditățile coexistente, a eredității genetice și/sau eventual a consumului de substanțe interzise (i.e. ca factori declanșatori și/sau favorizanți).
Etiologia tulburărilor mintale este limitată, fapt pentru care psihiatria ca specialitate medicală identifică doua clase mari de patologii - psihozele și psihonevrozele. Boli psihice majore manifestate cu simptome severe (iluzii, halucinații, defecte de înțelegere și gândire), psihozele declanșeaza în individ acele percepții care îl determină să nu poată funcționa în rutina zilnică. Puțin mai grave, psihonevrozele permit experimentarea unor sentimente negative ce limitează mecanismele de adaptare, dar nu le suprimă (i.e. isteria, fobia, depresia, anxietatea).
Un factor important în declanșarea tulburărilor mintale îl constituie vârsta sau perioada de viață pe care o parcurge individul: copilărie, adolescență, maturitate sau maturitate târzie. Astfel, tipuri de schizofrenie, tulburări generate de abuzul de droguri, anorexia nervoasă, tulburarea bipolară, sunt afecțiuni cu origini în perioada adolescenței și viața de adult, în timp ce dependența de alcool, schizofrenie paranoidă, atacuri repetate de depresie sunt identificate ca patologii asociate perioadei mature a individului. Anumite boli mintale cad și sub incidența diferențelor de sex (i.e. anorexia nervoasă și depresia sunt mai des întâlnite la femei față de bărbați, bărbații au mai multe șanse să dezvolte schizofrenie din copilărie în comparație cu femeile, abaterile sexuale sunt mai numeroase la bărbați decât la femei).
De aceea, tratamentele vizează atât dimensiunea biologică a afecțiunii (pentru corectarea dezechilibrelor biochimice din creier), cât și latura emoțional-comportamentală a individului (pentru ameliorarea depresiei, anxietății sau manifestărilor. În acest scop este necesară o abordare pluralistă (mai multe fațete ale experienței umane sunt afectate) și o ințelegere a complexității minte-creier în contextul influențelor exercitate de factorii de mediu socio-profesional, a implicațiilor generate de morbiditățile coexistente, a eredității genetice și/sau eventual a consumului de substanțe interzise (i.e. ca factori declanșatori și/sau favorizanți).
Etiologia tulburărilor mintale este limitată, fapt pentru care psihiatria ca specialitate medicală identifică doua clase mari de patologii - psihozele și psihonevrozele. Boli psihice majore manifestate cu simptome severe (iluzii, halucinații, defecte de înțelegere și gândire), psihozele declanșeaza în individ acele percepții care îl determină să nu poată funcționa în rutina zilnică. Puțin mai grave, psihonevrozele permit experimentarea unor sentimente negative ce limitează mecanismele de adaptare, dar nu le suprimă (i.e. isteria, fobia, depresia, anxietatea).
Un factor important în declanșarea tulburărilor mintale îl constituie vârsta sau perioada de viață pe care o parcurge individul: copilărie, adolescență, maturitate sau maturitate târzie. Astfel, tipuri de schizofrenie, tulburări generate de abuzul de droguri, anorexia nervoasă, tulburarea bipolară, sunt afecțiuni cu origini în perioada adolescenței și viața de adult, în timp ce dependența de alcool, schizofrenie paranoidă, atacuri repetate de depresie sunt identificate ca patologii asociate perioadei mature a individului. Anumite boli mintale cad și sub incidența diferențelor de sex (i.e. anorexia nervoasă și depresia sunt mai des întâlnite la femei față de bărbați, bărbații au mai multe șanse să dezvolte schizofrenie din copilărie în comparație cu femeile, abaterile sexuale sunt mai numeroase la bărbați decât la femei).
